by A venit luna septembrie, moment de plecare. Scriu din locul de unde am scris si anul trecut in aceeasi luna un articol pe blog: aeroportul Otopeni. Din nefericire, anul trecut nu a fost o situatie tocmai confortabila. Scriam din cauza incidentului avut cu avionul, cu acea aterizare fortata. Astazi, circumstantele sunt mult mai bune. Doar imi amintesc de trecerea unui an de la acel eveniment.
Deoarece sunt un calator, iar calatorului ii sade bine cu drumul, cred ca cele mai potrivite momente pentru scrierea articolelor de pe acest blog sunt cele scrise in calatorie. Experientele unui calator sunt de neuitat. Mereu isi poate aminti de momentele frumoase petrecute atunci cand era acasa, se poate gandi la anumite persoane, etc. In timpul calatoriei, cel care “zboara” poate medita la frumusetea norilor pe care ii vede din nou de deasupra, fiind un obstacol pentru a vedea pamantul.
Pana in Norvegia merg cu 3 aeronave in acest an. Nu exista zbor direct spre Norvegia din Romania. La fel si in viata, ne sunt dati unii oameni pentru o perioada, pentru a ne ajuta sa mergem mai departe in calatoria pe acest pamant. Nu putem spune insa ca pana la destinatia finala exista o singura optiune de calatorie. Pentru primii ani din viata ne sunt dati parintii, care ne duc pana la un anumit punct. Uneori trebuie ca ei sa fie lasati si sa cerem ajutorul altcuiva pentru a ne continua calatoria si abia acest cineva ne ajuta sa ajungem la destinatia finala. Acestia sunt oamenii pe care ne bizuim, cei in care avem deplina incredere ca nu ne vor “prabusi” ci ne vor ajuta sa continuam in siguranta calatoria.
Va doresc tuturor o vacanta placuta. Ne vedem din nou in octombrie pe meleagurile romanesti.