sau Despre tradiţiile construite de branduri

Nu ştiu de ce n-am mai făcut asta până acum, dar cert este că o voi face de acum înainte:

In the late seventies, Ralph Lauren’s Polo horseman and Izod Lacoste’s alligator escaped from the golf course and scurried into the streets, dragging the logo decisively onto the outside of the shirt. […] Gradually, the logo was transformed from an ostentatious affectation to an active fashion accessory. Most significantly, the logo itself was growing in size, ballooning from a three-quarter-inch emblem into a chestsized marquee. (Naomi Klein)

Nu cred că revolta împotriva preţurilor insuportabil de ridicate (ce îşi găsesc justificarea numai şi numai în brandul reprezentat de logo-ul imprimat pe materialul ce, în unele cazuri, poate fi mult mai prost decât materialele unui produs cu un logo no-name) m-ar ajuta foarte mult în a înţelege lumea în care mă învârt.

Continuarea aici. Enjoy!