Am uitat să spun că am scris pe BasicMarketing despre logo-uri. Asta pentru cei care nu intră acolo decât împinşi de la spate de mine. Sau, şi mai grav, nu sunt subscrişi la RSS .

Dacă nu cunoşti foarte multă teorie despre capitalul de brand, primul impuls în momentul în care ai ajuns în situaţia de a crea un logo pentru compania ta este să apreciezi dacă îţi place (ţie) sau nu îţi place (ţie). De altfel, acelaşi lucru se întâmplă şi cu site-ul şi cu sloganul companiei, dar asta este o altă poveste.

Cea mai simplificată versiune a definiţiei, ne spune că un logo reprezintă un element grafic (simbol, semn, icon, emblemă) care, împreună cu logotipul, formează un tot unitar ce ajută la identificarea vizuală a unui brand (via Wikipedia).

Chiar dacă necesitatea utilizării unui simbol grafic uşor de recunoscut care să creeze o asociere directă cu compania reprezentată a fost menţionată acum foarte mult timp în urmă (Edward Bernays vorbeşte, în 1935, despre utilizarea simbolurilor – grafice, audio, umane sau orice alt tip de simbol relevant – pentru a cristaliza opinia publică), atunci când nu se dădea o atât de mare importanţă regulilor grafice, situaţia în prezent s-a schimbat foarte mult.

Continuarea aici.

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• 11 05 2011 -- Cât de bine este să asociezi persoana cu brandul? (5)
• 30 09 2010 -- O ultimă încercare: caut voluntari pentru pr.uaic.ro (18)
• 27 09 2010 -- Campaign, baby! (3)
• 3 08 2010 -- Cum să-i spui cuiva că este penibil fără să-l jignești? (22)
• 12 03 2010 -- Speaking. Public speaking. (4)

“Bill, you were just licking blood out of my head, I don’t think it gets much more personal than that” (Sookie)

Vampirii sunt printre noi

Spuneam într-un articol mai vechi că brandurile nu se mai mulţumesc doar cu apariţia imaginii lor pe diferite materiale de promovare, ci vor ele însele să impună valori, să creeze tradiţii, să intre în vieţile oamenilor şi să fie acceptate într-un mod firesc de aceştia.

Cam acelaşi lucru şi l-a propus şi serialul True Blood: să treacă dincolo de imaginea unui serial obişnuit, să intre în vieţile oamenilor, să-i determine pe aceştia să le deschidă larg uşa casei lor, să devină parte din acţiunile lor cotidiene. Acesta este motivul pentru care ideea centrală a serialului, aceea că vampirii şi oamenii pot convieţui în linişte şi armonie (eliminând, astfel, din start, orice suspiciune asupra existenţei vampirilor) încearcă să fie impusă şi în viaţa reală.

Continuarea aici. Enjoy!

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• 6 04 2009 -- Logo-ul şi comunicarea brandului (2)
• 19 02 2009 -- Stima de sine şi personal branding (5)
• 12 02 2009 -- Din vina crocodilului (0)
• 13 01 2009 -- Astăzi trebuie să (6)

„To wish you were somebody else is to waste the person you are”

Puţină psihologie

Stima de sine (sau autorespectul) reprezintă aprecierea personală pe care o simţi faţă de tine însuţi, în funcţie de cât de bine îţi conştientizezi calităţile reale, dar şi în funcţie de cât de bine ştii să-ţi ne respecţi standardele; prin urmare, ea va creşte sau se va menţine la cote normale de fiecare dată când vom reuşi să respectăm aceste standarde şi va scădea în cazul în care standardele nu vor fi respectate.

Stima de sine este în strânsă legătură cu trei componente:

Continuarea aici.

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• 6 04 2009 -- Logo-ul şi comunicarea brandului (2)
• 26 02 2009 -- True Blood sau Mult mai mult decât un simplu serial (0)
• 12 02 2009 -- Din vina crocodilului (0)
• 13 01 2009 -- Astăzi trebuie să (6)

Nu ştiu de ce n-am mai făcut asta până acum, dar cert este că o voi face de acum înainte:

In the late seventies, Ralph Lauren’s Polo horseman and Izod Lacoste’s alligator escaped from the golf course and scurried into the streets, dragging the logo decisively onto the outside of the shirt. […] Gradually, the logo was transformed from an ostentatious affectation to an active fashion accessory. Most significantly, the logo itself was growing in size, ballooning from a three-quarter-inch emblem into a chestsized marquee. (Naomi Klein)

Nu cred că revolta împotriva preţurilor insuportabil de ridicate (ce îşi găsesc justificarea numai şi numai în brandul reprezentat de logo-ul imprimat pe materialul ce, în unele cazuri, poate fi mult mai prost decât materialele unui produs cu un logo no-name) m-ar ajuta foarte mult în a înţelege lumea în care mă învârt.

Continuarea aici. Enjoy!

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• 26 05 2011 -- Îl cumperi pentru că e brand? (8)
• 11 05 2011 -- Cât de bine este să asociezi persoana cu brandul? (5)
• 10 09 2010 -- Prezența mea în online lasă de dorit (9)
• 6 04 2009 -- Logo-ul şi comunicarea brandului (2)
• 26 02 2009 -- True Blood sau Mult mai mult decât un simplu serial (0)

• Merg la Finanţe – checked
• Fac selecţie a absolvenţilor „şmecheri”
• Scriu articol pentru BasicMarketing
• Scriu jumate de proiect pentru master
• Mă opresc din înjurat o persoană şi dau un răspuns către aceeaşi persoană
• Mă apuc de citit una dintre cărţile pentru un examen
• Caut temă nouă pentru blog
• Mă gândesc la un alt proiect, tot pentru master
• Fac mediile studenţilor
• Respir

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• 20 01 2009 -- ETC. (2)
• 4 11 2010 -- Eu nu cred că evenimentele de PR sunt cumătrii (14)
• 11 03 2010 -- RIUF (0)
• 1 02 2010 -- Live jobing (11)
• 30 01 2010 -- ”Foarte greșit să conștientizezi fericirea” (7)