Până acum, încă din timpul facultăţii, am avut parte de câteva începuturi dar, mai presus de toate, de mai multe „puncte şi de la capăt”-e.

Primul început a fost în facultate (atunci când n-aveam blog, deci nu am unde să dau link), atunci când mi-am dat seama, independent de ce ar spune o parte dintre cei care îmi citesc blogul (şi o altă parte din cei care nu îmi citesc blogul), că există un timp pentru toate iar atunci, în facultate, era, pur şi simplu, timpul în care eu trebuia să acumulez informaţii, nu timpul în care să le pun în practică pe bază de salariu ci, mai degrabă, pe bază de voluntariat.

Al doilea început a fost aici, primul „de la capăt” aici şi al doilea „de la capăt” aici. Între timp, au mai apărut nişte „de la capăt”-e intermediare şi alte „de la capăt”-e la care nu am de gând să renunţ, dar ideea de bază este că, după fix patru interviuri şi o strategie de marketing (cu buget şi toate alea), toate pentru acelaşi angajator, am parte de un alt „de la capăt”.

Cel mai serios „de la capăt” de până acum, aşa că wish me luck!

P.S. Studenţii care îmi citesc blogul n-ar trebui să intre în depresii din cauza atâtor „de la capăt”-e după terminarea facultăţii. Tot răul spre bine!

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• 4 12 2009 -- Ză greit combac (14)
• 25 07 2009 -- Dacă ar fi să alegi, ce-ai alege? (15)
• 24 05 2009 -- Melodie pentru TOT (10)
• 1 02 2010 -- Live jobing (10)
• 8 01 2010 -- Despre 2009-2010 într-un mod neoriginal (5)