Dezamăgire
Scris în categoria (optimism) de ines în data de 21-05-2009
Tăguit aşa : asteptari, depresie, probleme
V-aţi dorit vreodată ceva mult mult mult? Dar MULT, mult de tot? Atât de mult încât… nu ştiu încât ce. Mult.
Şi apoi, după ce aţi făcut tot ce aţi crezut voi de cuviinţă pentru ca lucrul respectiv să se întâmple, lucrul respectiv nu se mai întâmplă, dispare pur şi simplu din faţa voastră, aşa de repede încât nici nu aveţi timp să vă dezmeticiţi că el s-a şi evaporat iar voi rămâneţi dezorientaţi acolo, punându-vă un milion de întrebări: unde am greşit? Oare am greşit că am vrut să fiu eu? Oare nu am gândit bine? Oare dacă nu am gândit aşa cum au fost standardele gândirii, înseamnă că sunt incapabil? Oare dacă lucrul a dispărut înseamnă că niciodată nu am fost demn de el?
Şi vă cuprinde o dezamăgire. Una mare. Una cu atât mai mare cu cât nici măcar în cele mai urâte vise ale voastre nu v-aţi fi închipuit că lucrul acela va dispărea în halul ăla de urât. Şi dezamăgirea se intensifică. Pentru că v-aţi dorit atât de mult. Şi întrebările sunt din ce în ce mai multe şi mai învălmăşite. Şi dezamăgirea creşte.
Şi niciun text motivaţional de genul „înseamnă că este altceva mai bun pentru tine” sau „nu e sfârşitul lumii” sau „dacă în aşa hal de urât a dispărut lucrul, încă mai crezi că ţi l-ai dorit cu toata inima?” sau „nu-ţi pierde încrederea” sau etc., nimic din toate astea nu te poate pune definitiv pe picioare. Pentru că îţi doreai atât de mult. Şi pentru că a dispărut în aşa hal de urât.
Azi am învăţat, în primul rând, să nu mai judec oamenii înainte să fiu în pielea lor. Sunt convinsă că nu voi pune tot timpul în aplicare învăţătura mea de azi, dar azi mai mult ca niciodată această învăţătură m-a lovit exact în moalele capului.
De asemenea, tot azi am învăţat sau, mai bine spus, încerc să învăţ că adevărata valoare a unui om nu iese la iveală atunci când acesta dovedeşte că ştie să respecte standardele impuse de alţii, mai ales dacă aceste standarde nu sunt explicite. Din punctul meu de vedere (care nu-mi este împărtăşit), adevărata valoare ar trebui să treacă dincolo de partea teoretică a lucrurilor şi să se concretizeze în viziunea critică asupra mediului şi în capacitatea de a face analogii.
Dar poate că cel mai important lucru pe care l-am învăţat azi sau, cel puţin, încerc să-l învăţ, este că lumea poate fi schimbată şi dacă nu te afli într-o poziţie oficială.
P.S. Nu vreau să închid comentariile pentru acest articol, dar îi rog pe cei care ştiu despre ce vorbesc să nu fie expliciţi în comentarii, pentru că le voi şterge. Accept, în schimb, încurajări
.











Stii ce se intampla cand iti doresti foarte mult si te duci spre el c-o viteza atat de mare incat s-ar putea sa distrugi? Poate nu e chiar logic, asa ca o sa incerc sa fac o comparatie.
Vrei sa ajungi mai repede undeva, ai intarziat foarte tare, calci acceleratia si faci accident. Intalnirea la care ai lipsit se termina, dispare. Sau: Iubesti atat de mult pe cineva incat vrei sa ii acorzi tot ceea ce vrea, sa-i faci toate mofturile, dar ajungi sa-l sufoci, si pleaca pentru ca nu mai poate respira.
In ultima vreme, ce am observat eu, e ca daca imi doresc, sa fac pasi mici spre acel ceva, daca ma grabesc gresesc. Sau, chiar nefacand nimic, decat rutina zilnica, acel lucru vine la mine singurel. Depinde doar daca stii sa apreciezi la momentul respectiv, inainte ca acea clipa sa dispara.
Ce nu trebuie sa uiti in momente de genul asta e ca toate au un rost. Ca un om care a fost concedit de la fostul job, s-a certat cu nevasta din cauza asta, si apare o sansa pe care o ia. Un job mult mai bun si toata lumea-i fericita.
Trebuie sa inveti ceva din toate astea si sa speri in continuare. Sa poti vedea ce e in fata ta printr-o “fereastra curata”.
Ultima postare de la Gina-Zapp si Orange
prima incurajare

nu stiu eu exact despre ce e vorba, dar DA. daca un lucru nu s-a indeplinit desi l-ai vrut MULT nu inseamna ca e de rau ci dimpotriva.
Cel putin pentru mine, pana la varsta asta, e valabil.
Acu TU analizezi si vezi daca se aplica si la tine
Inca sunt in etapa aia in care mi s-a terminat lumea. O sa ies in curand din ea. Multumesc
Alex, cred ca Gina a fost mai rapida
Incurajarile merg bine c-un blogmeet, poate vii sa te mai destinzi nitel
Ultima postare de la Gina-Zapp si Orange
Abia ai asteptat sa-l aduci in discutie, nu?
Cred ca o sa vin.
Nu, daca abia asteptam spuneam de aseara, dar eram prea obosita, iar acum, ca plec spre gara sunt fresh si cu pofta
No hai ca ne vedem, zi frumoasa.
Ultima postare de la Gina-Zapp si Orange
Oricum sunteti ZĂ BEST si we
you, pentru ca we won’t forget how you made us fell 

p.s. pentru ca v-a placut ppt meu
BERBEC: Ziua norocoasa: Pastele cailor. Locul prielnic pentru implinirea profesionala este spatios, de cele mai multe ori constituit intr-un Megaloboschet ornamental.
EA: Poate sa fie mai desteapta, mai buna, mai rapida, mai smechera mai… orice decat oricine. Cum de stim chestia asta? Intreab-o!
Nu stie niciodata ce va face. De asta, atunci cand merge, merge cu capul inainte. Astfel, daca ajunge la linia de finis in acelasi timp cu altcineva, va putea spune: “Prima!”. Atunci cand trebuie sa treaca la actiune, nu sta prea mult pe ganduri. Se arunca de la trambulina si, pe la jumatate, descopera ca in piscina nu mai e apa. Cuvantul esec nu exista insa in vocabularul sau si va incerca sa-si “dreaga” imaginea prin cinism. Va spune: ” Poate acum schimbati apa! Ca e mizerie in piscina!”.
Ok, you made me cry. And I don’t cry that often
Multumesc
Iar partea cu piscina este foarte adevarata.
:”> but..but…that was not my point
eu am vrut sa va fac sa radeti…haideti..macar un zambet mic acolo 
Era mai mult un smiorcait combinat cu un zambet
. Deci, misiune indeplinita 
“Nimic, nici măcar toate armatele din lume, nu ar putea opri o idee al cărei timp a sosit.” (V. Hugo)
Sunteţi “ideea” al cărei timp a sosit! Pentru că aţi demonstrat-o de atât de multe ori, în fiecare marţi seară şi asta a contat extrem de mult. Pentru că aţi montat “şuruburile” exact unde trebuia: în mintea şi în sufletul nostru. Şi pentru că sunteţi ( citez şi susţin cu tărie
) “ză Best”! 
PS: Dacă “ei/ele” (oricine ar fi) nu vă vor, noi vă vrem!
Bai, gata, ca niciun rimel din lume nu ar putea rezolva situatia
Uf, din pacate nu stiu cum te simti, pentru ca eu nu mi-am dorit niciodata ceva ASA de mult.
Sau daca mi-am dorit, m-am resemnat imediat.
Trebuie numai sa-l gasesti.
Nu pot sa-ti spun decat ca in fiecare rau exista si un bine.
Ultima postare de la Tomata cu scufita-Smokers never win
Sar’na
Nu sunt “berbecutza” cum obisnuia tata sa imi spuna deseori cand ma incapatanam in a vrea ceva aproape imposibil, si dadeam nas in nas cu realitatea, dar ca un sagetator incapatanat, si sper, la fel de ambitios, Tot raul spre bine, sau, toate la timpul lor! Exista un timp pentru toate! Cheer up! Din cate vad ai sustinatori si multe persoane care sa-ti demonstreze ca ti-ai facut simtita prezenta in “acel ceva pe care ti l-ai dorit”, deci cumva, ai reusit mai mult decat multi altii la un loc, si pentru asta Congrats!
Ultima postare de la Ada-Grad de inteligenta, facultate vs gradinita
i know. i just know. e singura consolare care “merge” la mine, faptul ca lumea “stie” si nu se straduieste sa consoleze ceva ce nu am chef sa fie consolat momentan.
Ultima postare de la mihaels-A circle in a world of squares
Nu stiu ce sa va spun altceva decat “multumesc”. Chiar inseamna foarte mult ca sunt sustinuta neconditionat