Din copilărie
Scris în categoria (culoare) de ines în data de 16-02-2009
Tăguit aşa : amintiri, copilarie, leapsa 
Nici un vot
Loading ...
Nici un vot Loading ...O leapşă drăgălaţă din Timişoara de la Tomata. Spun că e drăgălaşă pentru că, după cum bine v-aţi obişnuit de acum (şi începeţi să acceptaţi şi chiar să vă placă), narcisismul mă împinge spre o plăcere sadică de a scrie despre mine. Iar când e vorba despre mine în strânsă legătură cu copilăria, plăcerea este şi mai sadică.
Aşadar…
1. Cât de departe eşti de copilărie?
Eu aş tinde să spun că sunt foarte aproape, dar, dacă despic mai mult firul, îmi dau seama că depinde de situaţie. Adică mă simt foarte foarte foarte foarte foarte foarte foarte departe de copilărie atunci când plătesc rata la Spark 
.
Totuşi, pe de altă parte, mai ales atunci când sunt cu oameni care îmi permit şi, mai mult de atât, mă încurajează, sunt mai mult decât aproape, sunt chiar ÎN perioada copilăriei: mă prostesc, mă alint, mănânc ciocolată în exces, mănânc frişcă în exces, mănânc ciocolată şi frişcă în exces la ore nesimţite din noapte, mă enervează şi fac botic dacă este zgomot atunci când dorm şi vreau ţinută în braţe în timpul nopţii, atunci când am vise dintre cele mai tâmpite şi copilăreşti.
2. Mai ai prieteni din copilărie?
Nu cred. De fapt, depinde când începe copilăria. Din ăia cu care mă jucam cu păpuşile pe asfalt, nu mai am. O mai am, în schimb, pe Lore (asta în cazul în care gimnaziul întră în perioada copilăriei).
3. Care au fost cele mai frumoase momente ale copilăriei tale?
În mod evident, dacă am tendinţa de a păstra acea perioadă, au fost foarte multe. Unul care îmi vine acum în minte are legătură cu o vizită la Chişinău din urma căreia a rezultat o păpuşă îmbrăcată în mireasă şi cu părul albastru. Şi acum o mai am. Aruncată pe undeva prin pod.
4. Câte vise de copil ţi-au fost împlinite?
Nu ştiu. În schimb, ştiu sigur care este visul care nu mi-a fost împlinit; dintotdeauna am vrut să mă fac, când o să cresc mare, calorifer. Nu am reuşit :sigh: .
super amintiri, Ines stie! super leapsa!
Calorifer??? Asta e cel putin ciudat.
Ultima postare de la Tomata cu scufita-Fabulously speaking
@eyreene: da da da, cand ne certam noi de la culoarea roz si aruncam seminte pe geam copiilor de la bloc
@Tomata cu Scufita: nici eu nu stiu de unde a pornit aceasta dorinta apriga a mea, dar aproape ca imi pare rau ca nu m-am facut
Legat de punctul “Mai ai prieteni din copilărie?”
Tu ai incercat sa mentii acele legaturi ?
Nu cred ca am incercat. De fapt, cred ca s-au dizolvat de la sine: din cauza ca (aproape) nimeni nu mai locuieste acolo unde locuia in copilarie, din cauza ca, in copilarie, nu puteai preconiza ce va face omul la maturitate si nici ca n-o sa mai aveti prea multe puncte in comun pentru a mentine prietenia, poate si din cauza ca nu au fost prietenii in adevaratul sens al cuvantului… habar n-am de ce.
Dar nici nu invinuiesc pe cineva. De fapt, nici nu sunt atat de afectata. Si nici ceilalti prieteni din copilarie nu cred ca sunt. Si, daca ne intalnim din greseala, discutam in mod politicos, evident fiind faptul ca nici unul dintre noi nu vrea sa intre in detalii intime.
Sunt curioasa, totusi, cum o fi daca ma intalnesc cu Gina. Ea cred ca ar fi exceptia
Mmm.. poate ar trebui s-o sun cumva 
Ce dulce: “….mă prostesc, mă alint, mănânc ciocolată în exces, mănânc frişcă în exces, mănânc ciocolată şi frişcă în exces la ore nesimţite din noapte, mă enervează şi fac botic dacă este zgomot atunci când dorm şi vreau ţinută în braţe în timpul nopţii, atunci când am vise dintre cele mai tâmpite şi copilăreşti….” – eu nu prea am fost lasata sa fac sau sa vreau lucrurile astea, ca trebuie sa fiu matura etc…. dar uite ca se poate foarte bine sa fii si matura si copila
las ca le arat eu astora care se cred ei mari si destepti
multum
Ultima postare de la Gia-Le temps des cerises
Da, da, se poate, numai sa nu incurci contextele