Deci avea un nume!
Scris în categoria (culoare) de ines în data de 17-02-2009
Tăguit aşa : epuizarea eului, Ines, psihologie, subestimare 
(2 voturi, media: 5.00 din 5)
Loading ...
(2 voturi, media: 5.00 din 5) Loading ...
… şi, pe lângă faptul că avea un nume, mai fusese şi încă mai este studiat şi de psihologi care i-au ataşat şi concepte din domeniu.
Şi eu care credeam că se numeşte „Ines, te stresezi prea tare, lucru care te epuizează până la finalul zilei”. Sau „Ines, mai pune şi tu în practică nişte teorie din aia despre managementul timpului”. Sau „Ines, munceşti prea haotic”. Sau „Ines, niciodată n-o să-mi pot explica de ce te simţi fericită seara când ajungi acasă şi când constaţi că nu mai poţi de oboseală”. Sau, în cel mai bun caz, „Ines, de ce nu te poţi stăpâni să te mai bagi în chestii care solicită timp, creier şi stres?”
Dar nu, nu se numeşte aşa. Se numeşte epuizarea eului şi este în strânsă legătură cu conceptul de distribuire eficientă a resurselor 
.
Foarte interesant. Aştept cu nerăbdare varianta psihologică pentru „Ines, ai o tendinţă bolnăvicioasă şi extraordinar de enervantă de a te subestima”.
Nu prea stiu cu ce se mananca psihologia,cel putin la modul teoretic dat fiind faptul ca am facut,parca,in facultate un semestru de psihologie(si aia a copilului!)insa ,la modul practic,eu cred ca “omul” are dreptate atunci cand constata ca te intorci seara acasa moarta de oboseala,chiar daca esti fericita,la ce sa se mai astepte?…ia gandeste-te… n-ar trebui sa te epuizezi…sau sa-ti distribui resursele numai si numai in plan profesional!Pune la cale ceva romantic cu iz de surpriza care sa-ti puna in evidenta(daca mai e nevoie)infinit de multele calitati pe care le ai si sigur tendinta bolnavicioasa si enervanta de a te subestima se va topi.
PS. Mi-am adus aminte:”carpe diem”!!!