Concurs: Cum vedeţi voi Portugalia?
Scris în categoria (culoare) de ines în data de 11-02-2009
Tăguit aşa : concurs, eseu despre orbire, filme portugheze, jose saramango, truisme, zilele cinematografiei portugheze
Recunosc, spre ruşinea mea, că nu ştiu foarte multe lucruri despre Portugalia. Ceea ce ştiu, în mod cert, este că limba şi muzica portugheză (pe care am descoperit-o cel mai mult cu ajutorul lui George) se numără, de departe, printre preferatele mele. Şi mai ştiu despre Portugalia că de acolo a apărut Jose Saramango, scriitorul care stă cuminţel pe lista mea de lucruri ce trebuie neapărat citite (evident, după ce termin Sectanţii, Shitter’s Club, nu-mai-ştiu-ce de Rodica Ojog-Braşoveanu, Fii şi îndrăgostiţi… da, cam asta ar fi ordinea), mai ales după ce am citit recenzia Tomatei despre Eseu despre orbire.
But enough about me. După cum spuneam, concurs:
Aţi auzit de Zilele Cinematografiei Portugheze? Well, în cazul în care nu aţi auzit, vă spun eu, foarte pe scurt, că sunt organizate de Truisme PR&Communication Shop în perioada 18-20 februarie în Iaşi, la Cinema Glendale. Intrarea este liberă, deci să nu aud scuze
.
Cam asta este motivaţia lor, motivaţie întemeiată, de altfel: „Cunoaştem Portugalia prin muzica fado şi îi ştim pe portughezi ca bravi navigatori. Să lăsăm clişeele şi să aprofundăm cultura şi vieţile lor prin film. Să îi vedem aşa cum sunt. Să le admirăm peisajele, să trăim alături de ei şi să ne convingem că lumile noastre nu sunt îndepărtate. Vă invităm la Zilele Cinematografiei Portugheze!”
Concursul este bonus şi contribuie şi el, prin premiile lui, la realizarea scopului acestui eveniment. Aşadar, dragii mei (trei) cititori, vă invit ca, prin comentarii la acest articol, să îmi spuneţi voi cât mai frumos şi cât mai interesant posibil cum vedeţi voi Portugalia, ce ştiţi despre această ţară, care consideraţi că este distanţa culturală între noi şi portughezi.
În cel mai subiectiv mod posibil (presărat, totuşi, cu nişte obiectivitate), voi alege, împreună cu cei de la Truisme, un câştigător ce va primi un pachet alcătuit din trei cărţi ale lui Jose Saramango (că tot v-am spus despre el):
Eseu despre orbire
Eseu despre luciditate
Peştera
Câştigătorul va fi anunţat pe 17 februarie, iar premiul va putea fi ridicat de la festival, pe baza unui act de identitate, în oricare din cele 3 zile ale evenimentului. Ia să vedem ce ne povestiţi
.
Şi dacă tot v-am zis despre muzica portugheză, o să împrumut de pe blogul lui George cea mai frumoasă melodie auzită până în ziua de azi:











Hmmm…Aici ai atins un punct sensibil al celui de-al patrulea cititor al blogului tau, Ines
Portugalia reprezinta pentru mine locul cu unele dintre cele mai frumoase amintiri de pana acum. Poate ca si faptul ca am vizitat Lisabona chiar de ziua mea a contribuit (mult) la asta. Ce va pot spune eu despre Lisabona si despre Portugalia?
Este incredibil cum reusesc portughezii sa imbine trecutul cu prezentul. Nu este nimic ciudat daca intr-un cartier plin cu case inghesuite, vechi, cu rufe agatate la geam, ai sa gasesti unele dintre cele mai bune restaurante din oras in care pestele si vinul bun nu lipsesc din meniu. Ba mai mult, intregul cartier se transforma odata cu venirea serii cand incepe viata de noapte.
De remarcat casele cu pereti cu mozaic albastru (“azulejos”) care, de cele mai multe ori, evoca scene (de lupta) din trecut. Un astfel de mozaic, foarte frumos si foarte bine pastrat, se poate vedea chiar in gara din Porto. Impresionant numarul mare de spatii verzi, bine ingrijite si numarul mare de monumente istorice (pe care ei nu le acopera cu genti de firma
) Din cate am vazut, portughezii sunt si foarte nationalisti: prin orice sat ai trece, este imposibil sa nu vezi macar un steag arborat in fata casei.
Interesant este ca stiu sa trateze si turistii: ghid in limba engleza, tur cu tramvaiul sau cu autocarul (gen double-decker). Cu un singur bilet cumparat, poti calatori timp de o zi prin oras (Lisabona) cu autocarul, oprindu-te prin locurile care ti se par mai interesante. Poti sta oricat pentru ca iti poti relua traseul cu urmatorul autocar.
Ca puncte turistice, nu puteti rata in Lisabona: Torre de Belem, Mosteiro dos Jeronimos si un turn de fier cu lift (al carui nume imi scapa acum, dar care merita vazut mai ales noaptea). Aaa, ar mai fi Sintra, un orasel la vreo 50-60 km de Lisabona (cu ocazia asta treceti peste podul cunoscut mai mult datorita asemanarii cu cel din San Franscisco si veti fi imbratisati de un imens Iisus care va asteapta cu bratele deschise, exact ca in Rio de Janeiro) desprins parca din filmele de groaza: totul este pitoresc, dimineata e ceata si peste tot domneste linistea (cum sa nu te gandesti la filme de groaza?)
Nu stiu, ar mai fi multe de vizitat si multe de comentat, dar e greu sa surprinzi esenta unui oras in cateva randuri. Sper ca v-am trezit interesul si ca o sa luati in calcul Portugalia in momentul in care va faceti planuri de vacanta.
Multumesc de comentariu, Amelia. Mi-ai facut pofta
Desi am citit Eseu despre orbire, tot nu stiu nimic despre Portocalia, cum imi place mie sa ii spun. Pentru ca expozitiunea cartii e in asa fel ticluita incat sa nu stim nici unde se petrec intamplarile, nici detalii despre cultura portughezilor. Asa ca nu pot sa raspund la intrebare, desi ai ghicit deja ca imi sclipesc ochii la titlurile alea.
Pana atunci insa doar visez. 
Pot sa spun ca Lisabona e pe malul apei, ca am vazut poze extraordinare de-acolo cu ajutorul bloggerilor aflati in frumoasa capitala portugheza.
Imi doresc mult sa ajung acolo si poate as fi ajuns anul asta, daca traseul vacantei mele nu se intindea pe 3400 de km.
Ultima postare de la Tomata cu scufita-Comentati, comentez
Da, stiu ce inseamna sa-ti sticleasca ochii dupa niste titluri. Numai la gandul ca o sa le vad (si apoi o sa le dau catre castigator
) imi sticlesc ochii
.
Fain subiectul, Portugalia, am ascultat ieri Jorge Palma si imi place, iaca asa l-am descoperit si eu. Cum vad eu tara aceasta? Ce stiu despre ea? Asta pot spune insa nu pot vorbi deocamdata despre diferentele culturale dintre noi si portughezi pentru ca nu am cunoscut personal portughezi si nici nu am citit despre modul lor de viata sau despre mentalitatea lor priving unele generalitati. Asa ca, ma voi limita la a va spune cum as vrea sa fie o mica vacanta acolo, in tara plina de culoare, Portugalia.
As vrea sa fac doua lucruri care-mi vin acum in minte, la ora 9.17 (da, la serviciu, insa nu ma pot abtine sa nu comentez).
1. Vreau sa calc pe treptele castelelor (Pousadas), sa simt vantul de acolo si sa ascult oamenii locului vorbind zgomotos.
As vrea sa nu merg singura acolo. Calatoriile e bine sa le faci in doi si cu prieteni dragi. Astfel as putea impartasi, pentru ca sharing-ul e pasiunea mea.
Vreau sa rad cu un El sau cu niste crazy people alias prieteni despre ceea ce vad acolo. Vreau sa fac poze multe, sa lenevesc pe strazi pana seara tarziu, sa ma asez la o masa si sa privesc locuitorii trecand.
In timp ce scriu acest text sau mai degraba in timp ce se scrie acest text singurel, ascult iarasi Jorge Palma si-mi place. Portugalia mi se pare din biroul meu din Bucsinescu (Iasi), exotica si condimentata. Limba asta cu gust de lambada am descoperit-o bineinteles, in telenovele portugheze, ajunse pe la noi si-mi place desi, nu inteleg mai mult de 20% dintre cuvinte. E muzicala si m-a “agatat” imediat ce-am auzit primele propozitii la tv.
Dupa Franta, Portugalia este urmatoarea tinta insemnata undeva pe cerebelul meu. Vreau sa ajung si, cel mai fain ar fi sa merg cu masina, astfel as putea sigur vedea mult mai multe lucruri la cald.
2. Mancarea…da, mancarea. Am auzit multe lucruri ademenitoare despre felurile de mancare portugheze din orez, picante asa cum imi plac mie. Imi place sa incerc mancaruri noi si din cate am citit si vazut pe internet, sigur o sa-mi placa mancarea portugheza.
Mi-ar placea sa plec intr-o vacanta in care sa am timp sa mananc in localuri cu specific portughez si sa fie in luna mai musai ca sa pot vedea iarba proaspata de acolo. Vreau sa ma plimb printre cladiri vechi, traditionale despre care am auzit ca sunt amestecate cu unele moderne si mai apoi pe strazile din Lisabona care in poze mi se par scoase din “Romeo si Julieta”. Cand voi hotari sa merg, sigur o sa am o lista mai lunga cu “lucruri pe care e musai sa le vezi”, pentru ca asa fac de obicei cand plec intr-o vacanta si ajuta, serios, cel putin teoretic!
Ultima postare de la Lillav-frica
[...] ieri Jorge Palma pe blogul lui Ines Prodan si imi place, iaca asa l-am descoperit si eu. Ines ne-a intrebat (da, si eu ii citesc blogul, sunt numarul patru Ines ) cum vedem noi Portugalia, ce stim despre [...]
Merci de comentariu. Acum ca am aflat ca am mai mult de trei vizitatori, tre sa concep o strategie pentru a le face fata
Ultima postare de la Lillav-o vacanta si Lambada?
Stiu ca demult mi se parea ca are o limba insuportabila(sau asa mi-a ramas mie impresia dupa acele”telenovele” de pe vechile emisiuni ale lui Topescu pe Tvr)…cum sa spui” la troaca” la “baie”?Si totusi, cu cativa ani in urma aveam sa descopar contrariul. O data cu pasiunea unor prieteni pentru limba am prins si eu gustul, ca doar vorba aia, nu poate fi mai ciudata decat chineza, si daca ei mi-au acceptat nebunia de a iubi asa o limba, de ce nu as incerca sa vad si eu ce e asa frumos la portugheza?! Asa ca am tras si eu cu urechea sa”falau” ceva, sa primesc cu drag urarile de “Boa noite” si “Beijonhos” si incet incet am indragit stradutele pline de praf, stramte dar fascinante ale oraselelor portugheze, si asta numai datoritaunor oameni dragi, care au stiut sa transmita asta mai departe. Am vazut casute decorate cu “azulejo” si am invatat sa ascult ceva din muzica lui Luis Represas, Susana Felix sau Dulce Pontes si Mariza…Am auzit ca au castele de vis, dar si o bere buna si oameni pe masura…ca au scriitori talentati si ca, mai inainte de toate, trebuie sa invatam sa mai deschidem ochii si spre o astfel de cultura si tara, cu atat mai mult cu cat nu a fost “atinsa” de fervoarea cu care toti se indreapta spre celelalte atractii turistice….
[...] concursul exista si 2 concursuri la care puteti castiga 3 carti. primul concurs la Mono si al doilea la Ines. Articole asemanatoare:Zilele Marketerului 2008 Asociaţia Studenţilor din Domeniul Marketing [...]