Despre stima de sine
Scris în categoria (optimism) de ines în data de 21-10-2008
(3 voturi, media: 4.67 din 5)
Loading ...
(3 voturi, media: 4.67 din 5) Loading ...Cineva, o persoană foarte înţeleaptă se pare ( 
), spunea că nu contează cum te percepe nu ştiu cine sau ce crede nu ştiu cine despre tine, ci cel mai important este cum te simţi tu cu tine însuţi. Nu îmi spunea aceste lucruri în ideea de a-mi induce atitudinea de „fuck the world”, ci încercând să mă facă să înţeleg că, atât timp cât eu voi avea o atitudine pozitivă faţă de mine, voi reuşi mult mai bine şi fără prea multe bătăi de cap să o transmit şi către ceilalţi pentru că nu va trebui să joc niciun fel de teatru pentru a-i minţi pe cei din jur şi pe mine, implicit.
Despre conceptul de „stimă de sine” am auzit pentru prima dată la orele de psihologie din liceu, acolo unde v-am mai spus eu că am învăţat o grămadă de lucruri, acolo unde am cunoscut (cred) apogeul învăţării teoretice.
Yep, la stima de sine se referea persoana aceea înţeleaptă ( ) încercând să-mi transmită că este foarte uşor sau că ar trebui să fie. Folosindu-mă de înţelepciunea şi voinţa fără de margini voi încerca să-mi impun că este uşor. Oare funcţionează?
Şi acum, după un articol atât de criptic, deduceţi voi de ce nu am mai scris în ultima vreme pe blog, de ce am statusuri plictisitoare de genul „Not At My Desk” sau de ce sunt atât de puţin comunicativă lately.
pai, este unul dintre conceptele care se inteleg (rational) cel mai usor, dar se aplica (emotional) cel mai greu. si daca functioneaza cu “e usor, e usor, e usor” sa-mi spui si mie
Ultima postare de la maddish-Awesomeness
E ideea aia ca daca tu vezi o problema ca fiind foarte mare, iti vei pune mult prea multa vointa si energie in joc sa treci peste, sau te va dobora, pentru ca ti se pare mult prea mult pentru tine.
Daca o vezi ca fiind prea mica iar nu vei reusi pentru ca aloci prea putin. Ideal ar fi sa analizezi obiectiv unde te efli si ce vrei, si sa actionezi in consecinta. Dar.. dupa cum spuneam, e varianta ideala
Sper ca nu de mine mentionai cu semnele de intrebare prin post, pentru ca nu prea ma autoapreciez ca fiind cine stie ce inteleapta, si de obicei nu-s nici modesta
Ultima postare de la Gina-Oradeanul s-a decis si a facut pasul cel mare
@maddish: sper sa functioneze si sa pot sa-ti dau o veste buna
@Gina: da, da, teoretic si ideal vorbind, cam despre asta e vorba. Practic… Nu, nu despre tine ziceam in post; mai este cineva la fel de intelept
Cred ca acel cineva se referea la faptul ca daca tu esti negativista vei percepe lucrurile ca fiind mult mai dificil de realizat in comparatie cu o persoana pozitiva.
un ex: te uiti la un scaun si-ti repeti in gand de multe ori…. “ce greu este acest scaun, ce greu este acest scaun…” si apoi ridica-l
apoi uita-te la un scaun identic si spui: “ce usor este acest scaun, ce usor este acest scaun…” si apoi ridica-l
Conteaza foarte mult si de persoane cu care esti inconjurata. Daca acele persoane considera dificil un lucru pe care nu l-ai realizat ele te influenteaza intr-o maniere mai mare/mica (depinde de cat de aproape iti sunt acele persoane)
O persoana pozitiva traieste in momentul respectiv, nu sta si se gandeste, vai dar azi oare am facut o impresie buna persoanei respective, vai dar oare o sa-mi stea bine rochia aia, vai dar m-am mai ingrasat si nu incap in rochia aia….
Si tot felul de aceste prostii care iti consuma multe resurse, resurse care ar fi trebuit folosite in rezolvarea problemei care si asa este usoara deoarece a mai facut-o multa lume inaintea ta.
Da, stiu, ai dreptate. De fapt, stiu ca asa este si, de obicei, SUNT asa cum spui tu acolo ca ar trebui sa fiu. Numai nu zilele astea