În intercity Iaşi-Bucureşti, în cele cam vreo şase ore, poţi vorbi o grămadă de lucruri, mai ales dacă eşti Helga şi Ines . Şi uite cam aşa se nasc metaforele mentalităţilor.

Legendă:

„Mentalitate de batic” este, în conceptia noastră, mentalitatea acelora care poartă batic pe cap. Nu trebuie să vă gândiţi neapărat numai şi numai la persoane de sex feminin. Există şi persoane de sex masculin care pot purta batic. Un batic metaforic . Mentalitatea de batic se manifestă (repet, în conceptia noastră) cu precădere în legătură cu „cele sfinte” şi, mai ales, în toate lucrurile ce implică o persoană (numai una, întotdeauna numai una) de sex opus (întotdeauna de sex opus).

În ceea ce priveşte relaţia cu „cele sfinte”, mentalitatea de batic îţi spune că se cuvine să îţi faci ritualul duminical ce implică numai şi numai statul în genunchi printre funduri de babe iscoditoare în biserică.

În ceea ce priveşte relatia cu celălalt aspect, mentalitatea de batic îţi spune următoarele:

1. Sexul se foloseşte pentru perpetuarea speciei şi este duhovniceşte permis să îl practici numai după sfânta căsătorie. Niciodată înainte, chiar dacă îl practici cu aceeaşi sfântă persoană cu care eşti sigur că vei practica şi sfânta căsătorie.

2. Dacă esti o femeie evlavioasă, este păcat să te duci acasă la un bărbat, mai ales de pe la începutul relaţiei voastre. Pentru că bărbatul este ispita, este diavolul, este întruchiparea frumoasă a păcatului trupesc. Şi pentru că, evident, în baza mentalităţii de batic, acasă la un bărbat nu poţi face decât un singur lucru.

3. Relaţia dintre un bărbat şi o femeie trebuie să se desfăşoare în conformitate cu o anumită cronologie, fiind de altfel, duhovniceşte cuviincios să faci totul conform planului. Mergând mai departe pe această idee, atunci când o femeie şi un bărbat se cunosc, relaţia sau ceea ce va fi o relaţie, trebuie să decurgă aşa:

• El o invită la un suc. Ea aceptă. El o invită la un suc. Ea acceptă. El o invită la un suc. Ea acceptă. Perioada: o lună.

• Sucul se transformă în ceai (a trecut vara). Ea acceptă. Perioada: două săptămâni.

• El o sarută. Ei îi place. În timpul ăsta, ceaiul continuă. Eventual, se transformă în cafea. Întâlnirile se prelungesc. Săruturile se combină cu ţinutul de mână şi câteva îmbrăţişări. Perioada: trei luni.

• El îi spune că o iubeşte. Neapărat EL trebuie să facă asta. Femeia trebuie să fie pioasă, să nu uităm! Ea, eventual, îi spune „mulţumesc”. Sau, dacă este mai păcătoasă, îi spune şi ea ca îl iubeşte. Vai! Ba nu! Mă scuzaţi: ea îi spune, la rându-i, că îl iubeşte. Pentru că este vorba despre un sentiment pur, unul metafizic, unul care nu implică neapărat atingeri. Nu este nevoie de contact fizic pentru o iubire atât de profundă ca aceea din mentalitatea de batic . Perioada: trei-patru ani.

• Şi atât. Gata. Ce? Voiaţi mai mult? Aţi uitat cumva despre ce fel de mentalitate vorbim?

4. Dacă, totuşi, cuprinşi de păcat, dar şi de sentiment pur ce nu are nicio legătură cu dorinţele trupeşti, se produce inevitabilul, se numeşte că femeia a renunţat la tot ce avea ea mai bun. La naiba cu creierul! ĂLA era cel mai bun lucru al femeii . Şi, din nou, este duhovniceşte cuviincios ca bărbatul să îi jure iubire eternă şi să stea cu ea până la adânci bătrâneţi. Nu contează ca poate va veni o zi când ambilor le-ar fi mult mai uşor dacă şi-ar infige reciproc câte un cuţit în spate decât să se mai ţină de mână. ĂLA îi uneşte pe vecie .

“Mentalitate de sapcă” este cam inversul mentalităţii de batic, cea pe care cu atâta căldura o îmbrăţişez, cea care nu impune cronologii, nu impune stereotipuri, nu impune prejudecăţi şi nu impune baticuri.

Dar ce te faci când o persoană care afişează o vădită mentalitate de şapcă, atât de… şapcă, încât ţi se pare că este cel mai cul şi cel mai deschis şi cel mai fain om de pe Pământ şi, de fapt, în adâncul sufletului lui, are o mentalitate de batic, aceasta din urmă fiind cea care va prima de fiecare dată când această persoană va trebui să ia o hotărâre sau să facă ceva în legătură cu cele două subiecte sensibile?

Şi, mai ales, de ce o persoană ar alege să-şi afişeze o imagine total diferită faţă de imaginea reală, chiar şi dacă este conştient că niciodată nu îşi va putea duce imaginea fabricată până la capăt în acţiunile sale?

Şi, şi mai important, oare ce fel de bătălie s-o da în sufletul unei astfel de persoane? Oare cum poate face faţă unei lupte atât de urâte cu sine însuşi?

Nu e mai bine aşa? Cu şapca pe faţă!

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• Nu am găsit articole similare