Pasul 4: luciditate

„Boris,

În primul rând, pentru că ştiu că ţi-ai fi dorit un răspuns mai prompt de la mine (şi nu numai pentru că nu ai fi putut să dormi noaptea din cauza răspunsului ce avea să vină, ci şi pentru că aveai impresia că mă cunoşti şi că ştiai despre mine că răspund întotdeauna cu promptitudine la stimulii veniţi din partea ta), îmi cer scuze pentru că nu ţi-am atins aşteptările astea.

Cred, în schimb, că ţi-am atins şi chiar depăşit multe alte aşteptări, aşteptări ce m-au făcut să renunţ la părţi din mine pentru a-ţi da ţie ceva, ceva ce se pare că nu ţi-a fost suficient.

Drept pentru care, Boris, îţi voi respecta dorinţa, aia exprimată cu atâtea lacrimi false de jale şi de dor. Sunt ironică şi rea, ştiu: dar tu ai fost ironic şi rău fără să-ţi dai seama. Ceea ce este mult mai rău pentru că înseamnă că, în adâncurile tale, aşa eşti tu. Păcat că a trebuit să scoţi la suprafaţă totul în direcţia mea.

Şi, pentru a reveni la lucrurile ironice şi stupide ce mi se întâmplă mie în viaţă, o să spun că, Boris, ţi-ar fi fost mult mult mult mai simplu dacă mi-ai fi spus de la început că situaţia ta nu se va schimba pentru că îţi place şi pentru că aşa eşti tu şi, mai ales, că nu sunt prima şi nici ultima care a fost prinsă în această poveste întortocheată şi împodobită de tine cu metafore inexistente. Ar fi fost mai simplu nu numai pentru mine, ci şi pentru tine şi pentru capul tău şi pentru sufletul tău şi pentru inima ta. Dar şi pentru… alte persoane. În fine…

Rămâi tu… not-taken, but… pentru că eu, în cel mai lucid mod posibil, într-un mod pe care nu ai crezut niciodată că îl vei găsi la mine, renunţ.

Cea care nu îţi va fi niciodată iubită,

Daria”

Nota autorului: well… I guess it’s over. Toată corespondenţa aici. A! În cazul în care nu v-aţi prins ce înseamnă “not taken, but”, vă invit să lecturaţi prima scrisoare cu drag şi spor.

END

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• Nu am găsit articole similare