Dragii mei (şi dragele mele),

Pentru că nu mai pot şi pentru că se pare că, dacă scriu la îngrămădeală despre tot ce mă doare, există posibilitatea să se facă selecţii, am meditat eu îndelung şi am ajuns la concluzia că ar trebui să le luăm separat.

Aşadar, dragii mei, astăzi vom vorbi despre articolul posesiv (genitival). Ştiu că cei trei cititori ai blogului meu ştiu despre acest articol şi nu cred că au dificultăţi în folosirea lui, dar eu sper din tot sufletul meu de om obsedat de gramatica limbii române că s-o mai găsi vreunul care, din greşeală, să nimerească pe acest blog, să citească acest articol, să-l înţeleagă şi să acţioneze în consecinţă. Nu cred că cer prea mult, mai ales că persoanele la care am întâlnit greşeli legate de acordul acestui articol sunt nişte oameni normali, cu un IQ normal despre care îmi place să cred că au avut doar nişte scăpări. Bineînţeles, mai sunt şi cei la care situaţia s-a agravat, da’ n-o să recunosc eu acum că citesc şi bloguri din alea .

Articolul posesiv (genitival) este de forma al, a, ai, ale şi însoţeşte un substantiv sau un pronume la genitiv. Denumirea “posesiv” vine de la faptul că, în majoritatea cazurilor, acest articol precedă un substantiv sau un pronume cu funcţia de atribut substantival genitival, care indică pe posesorul unui obiect. Articolul posesiv care precedă un substantiv sau un pronume cu funcţia de atribut se acordă în gen şi număr cu substantivul determinat, nu cu substantivul sau pronumele la genitiv.

Ca în exemplul:

See? Articolul posesiv (genitival) se acordă cu substantivul determinat, nu cu substantivul la genitiv, aşa cum au unii tendinţa să îl acorde.

Prin urmare, de fiecare dată când trebuie să folosim un astfel de articol, este necesar să producem un exerciţiu de gândire pentru a stabili care este substantivul determinat şi care este substantivul la genitiv. Odată identificat substantivul determinat, este necesar să îi stabilim genul şi numărul pentru că (am uitat să spun) acest articol se acordă în gen şi număr cu substantivul cu pricina.

Pentru o mai bună înţelegere a lucrurilor, voi spune exact ce presupune aceasta. Păi este foarte simplu:

Dacă substantivul determinat este la masculin, numărul singular aşa cum, de exemplu, este substantivul blogger, atunci forma articolului posesiv (genitival) va fi al.

Dacă substantivul determinat este la masculin, numărul plural aşa cum, de exemplu, este substantivul bloggeri, atunci forma articolului posesiv (genitival) va fi ai.

Dacă substantivul determinat este la feminin, numărul singular aşa cum, de exemplu, este substantivul bloggeriţă, atunci forma articolului posesiv (genitival) va fi a.

Dacă substantivul determinat este la feminin, numărul plural aşa cum, de exemplu, este substantivul bloggeriţe, atunci forma articolului posesiv (genitival) va fi ale.

See? Easy!

Dar, lucrurile încep să se complice atunci când substantivul determinat este însoţit de un alt substantiv, drept pentru care fie se formează un substantiv compus (de genul Oficiul pentru Protecţia Consumatorului), fie, pur simplu, avem de-a face cu o alăturare de mai multe substantive legate între ele (de genul… dar, nu, nu pot să dau exemplul ăla care mă roade de nu mai pot… aşa că voi da exemplul plictisitor: scară de incendiu).

În acest caz, dacă avem de-a face cu situaţia fericită în care toate substantivele alăturate sunt de acelaşi gen şi număr, viaţa ni se simplifică deoarece, dacă nu stăpânim regulile de acordare a acestui articol, oricum vom nimeri.

Viaţa însă ni se complică în momentul în care genul şi numărul substantivelor alăturate diferă, caz în care, din nou, va trebui să gândim: oare cu care din substantive se acordă acest articol? Aici nah… logica intră în joc.

O să luăm aceleaşi exemple şi o să mai adaugăm, muşcându-mi buzele şi degetele pentru a nu da acel exemplu:

Oficiul pentru Protecţia Consumatorului al Municipiului Iaşi. Articolul se acordă cu substantivul “oficiu” din tot substantivul ăla compus. Pentru că e logic: este vorba despre oficiul Municipiului, nu despre protecţia Municipiului sau despre consumatorul Municipiului.

Scara de incendiu a clădirii. Acordul se face cu substantivul “scară” pentru că este vorba despre despre scara clădirii, nu despre incendiul clădirii.

Exemple luate invers (AICI tre să mă abţin ):

Ritual de împerechere a păunilor. Este vorba despre imperecherea păunilor, nu despre ritualul păunilor. Deşi aici este puţin interpretabil. Să mă gândesc la altceva în timp ce mă abţin .

Loc de întâlnire a bloggerilor. Întâlnirea bloggerilor, nu locul bloggerilor.

Piaţa de desfacere a grâului. Desfacerea grâului, nu piaţa grâului.

Nu cred că astea (ultimele) sunt cele mai bune exemple, aşa că, dacă aveţi altele mai frumoase şi mai evidente, vă rog să îndrăzniţi. De asemenea, s-ar putea să nu fi fost prea clară în explicaţii. Sorry.

Sursa de inspiraţie aici.

P.S. Cristi, nu am uitat de articol, don’t worry! Doar că mai am nişte… restanţe. Of, Doamne, până şi pe blog am restanţe… lt;

S-ar putea să-ţi mai placă şi:

• Nu am găsit articole similare