Ca să înţeleg şi eu…
Scris în categoria (viziune) de ines în data de 29-07-2008
(2 voturi, media: 3.00 din 5)
Loading ...
(2 voturi, media: 3.00 din 5) Loading ...Din când în când mă trăsnesc nişte întrebări existenţiale, nişte gânduri metafizice, nişte frământări abstracte, lucruri care nu îmi dau pace, mă urmăresc, mă fac să mă uit în urma mea când merg pe stradă, mă fac să mă întorc noaptea în pat, mă fac să mă gândesc la faptul că, înainte să intru în contact cu anumite aspecte ale vieţii, am trăit într-o ignoranţă ruşinoasă.
Astăzi este unul dintre acele momente. De fapt, momentul s-a declanşat acum muuuult timp în urmă, prin perindările mele în acest mare şi generos on-line, numai că ABIA ACUM chiar am început să mă frământ, să mă zbucium şi să nu mai pot merge mai departe atât timp cât nu descopăr răspunsul la o întrebare existenţială, o întrebare ar ar putea să îmi lumineze întreaga viaţă şi să o facă să fie altfel:
Pentru ce, Doamne iartă-mă, pe undeva pe la mijlocul propoziţiei, uneori chiar şi la final (la începutul propoziţiei este adevărat că încă nu am observat acest fenomen manifestându-se) oamenii cred că sunt mai cool (sau nah… nu ştiu mai cum cred ei că sunt… să mă ierte cei pe care chiar îi citesc frecvent şi chiar îmi place de ei, dar pe care chiar nu îi înţeleg şi dilema mă roade de nu mai pot) dacă pun în paranteză cuvântul “sic” urmat de semnul exclamării?
Şi care este semnificaţia acestui cuvânt? Adică nah… eu, dintr-o minte bolnavă care merge până pe culmile paroxismului, pot să găsesc două semnificaţii ale acestui cuvânt, însă niciuna nu este satisfăcătoae pentru mine:
1. Oamenii din on-line iubesc limba latină. Da, da, cuvântul “sic” există în limba latină (dar, desigur, dacă este să mergem pe această variantă, asta ar însemna ca cei ce îl folosesc să cunoască acest lucru) şi înseamnă “astfel”, “aşa”.
2. Oamenii din on-line vor să facă în ciudă celorlalţi oameni din on-line şi, în acest caz, i-ul din “sic” se transformă în î.
Oricare ar fi explicaţia, am o mulţime de exemple care pot să demonstreze că niciuna dintre variante nu se pliază. Sau poate o fi alta explicaţia?
Need help!
.
Later edit: Am găsit:
“Sic” is Latin for “thus.” Yeah, that didn’t clear it up for us either. But apparently, since the 1880s, writers have used [sic] next to quotations that include errors. This little notation means, “Hey, I know this quote looks wrong, but it was that way when I found it, so don’t blame me.”
Sunt mai mult decât convinsă că 80% dintre cei ce folosesc acest cuvinţel nu cunosc această explicaţie.
Mulţumesc, Lushy! Dau şi replica ta pentru că e drăgălaşă:
Lushy: another mystery solved my dear Inetson
Eu il folosesc exact cu explicatia aia
Asa il folosesc tot timpul cei de la Catavencu si de acolo am invatat. Textul capata un cu totul alt inteles cind e cuvintul ala intre paranteze. Nu m-am gindit niciodata ca oamenii il folosesc fara a stie ce inseamna, hmmm.
Acum ca am aflat explicatia, incerc sa pun cap la cap textul articolelor si explicatia. Si nu prea imi iese. De aici deduc ca unii nu stiu de ce il folosesc.
Dar acum, dupa ce am vazut ca sunt multi care chiar cunosc explicatia… incep sa ma simt ignoranta
of Doamne…
“Omul din on-line” nu e nicidecum suparat pe tine (vezi ca ti-a spus asta, dupa acel “ok” al tau – dar poate n-ai mai trecut pe-acolo 
Iar intrebarea ta de aici e foarte pertinenta. Ma mira doar ca nu-i cunosti semnificatia exacta, dar e salutar ca ai pus problema.
Nu-i nicidecum vorba de “sîc” sau “uite-asa” (sa parem mai cool, sa facem in ciuda). In sens strict literar sau jurnalistic, portiunea scurta ce precede acel “(sic!)” contine/reproduce o mica eroare de redare sau interpretare care asa a aparut original, la sursa. Vezi de ex definitiile:
“Used to indicate that a quoted passage, especially one containing an error or unconventional spelling, has been retained in its original form or written intentionally.”
sau “A misspelled or incorrect word in a quotation followed by “[sic]” indicates that the error appeared in the original source.”
Acuma, prin extindere, multi (si eu printre acestia
am capatat obiceiul de a semnala simplu si fara alte adaugiri ample ca o greseala (de spelling sau de logica, de interpretare) din textul propriu a fost redata astfel in mod intentionat.
Sa-ti dau un exemplu practic: “asa e oamenii (sic!)” in loc de “asa e oamenii (vedeti ca am scris ‘e’ cu buna stiinta, ironic)”. Acel laconic “(sic!)” te scuteste doar de o explicatie mult mai ampla. Atata tot!
@cristi: >
am vazut raspunsul tau de dupa "ok" >
Da… incep sa cred ca sunt o ignoranta… acum ca am primit si raspunsul tau. Dar, totusi, cred in continuare ca nu toata lumea cunoaste semnificatia acestui cuvant si unii il folosesc doar de dragul de a fi acolo.
eu gasesc ca-i excelent ca ai pus problema, fiindca ai mare dreptate: unii poate-l iau asa cum spusesei tu. Plus ca admit, am ajuns sa-l folosesc si eu adesea chiar putin abuziv, fara sa realizez ca nu toti isi dau seama ca-i doar o scurtatura pentru “greseala anterioara din text e intentionata”
[...] care s-a mutat si pe blog nou, (imi) pune o intrebarea foarte valabila: ce e cu acest “sic!”, care tot apare prin textele multora de pe virtual? Se traduce [...]